ABONAMENTE
direct la redacţie!
Abonamente la Revista Ateneu Pentru informaţii suplimentare, apasă aici!
___________________

• • • • • • •


Cititorii
din judeţul Bacău
pot cumpăra
revista ATENEU
de la chioşcurile reţelei
"AVATAR"
şi de la redacţie.

• • • • • • •

• • • • • • •

HOP 13 sau curagiu şi înainte!

Noua stagiune teatrală începe, de mai bine de un deceniu, la Mangalia, unde se desfăşoară “Gala Tânărului Actor”, un ambiţios proiect cultural al UNITER. O provocare necesară,   binevenită, tenace (iată că are continuitate), pentru că-şi propune să descopere noi talente, an de an, pe care le lansează într-o competiţie, premiind pe cei mai buni concurenţi. Pentru gala cu numărul 13, la preselecţie s-au prezentat foarte mulţi tineri, ceea ce probează interesul real stârnit în rândul lor de această manifestare. Juriul a avut, aşadar, de unde să aleagă, astfel că ediţia actuală a fost chiar una norocoasă, sfidând cifra fatidică. Faţă de anii trecuţi, mie mi s-au părut mai motivaţi, mai serioşi şi mai interesanţi concurenţii care au urcat pe scenă la Mangalia, în zilele de 1-4 septembrie. Chiar dacă erau mai “cruzişori”, proaspăt absolvenţi, cu câteva excepţii. Nu am mai văzut, de pildă, colaje de versuri alandala, simple însăilări, încropeli rapide, fără nici o idee, inadecvări flagrante, dimpotrivă, am remarcat o preocupare pentru repertoriu, pentru texte de substanţă dramatică. Un lucru bun este şi acela că tinerii şi-au îndreptat atenţia, cu precădere, spre dramaturgia românească, astfel că am ascultat fragmente de Tudor Muşatescu, Aurel Baranga, D.R. Popescu, Teodor Mazilu, Matei Vişniec, Val Butnaru, Lia Bugnar. Şi din repertoriul universal, clasic şi contemporan, au ales nume sonore, Shakespeare, Ibsen, Nietzsche, Gogol, G. B. Shaw, Oscar Wilde, Jean Cocteau, Nicos Kazantzakis, Michael Frayn, Eric Bogosian şi alţii. Fiind, cum am mai spus, mulţi absolvenţi ai facultăţii chiar de anul acesta, ei s-au prezentat  şi cu producţiile de pe la examene, ceea ce nu mi se pare neaparat amendabil, pentru că nici nu prea au avut timp să pregătească altceva, şi, oricum, e măcar de presupus că au mai lucrat la interpretare, au mai şlefuit-o, ca pentru concurs.

Cât se poate de potrivite, generos ofertante, au fost anul acesta şi textele de la proba obligatorie, la secţiunea individual, şi anume “Moftulîn faţa opinei publice şi Un tenor scăpătat de I.L.Caragiale. Aici, din păcate, deşi bucăţile amintite au miez şi haz cât cuprinde, cei mai mulţi concurenţi au încărcat inutil, pleonastic, textele, în goană după efecte de suprafaţă. Le-au “atacat” într-un mod personal, cu inteligenţă scenică şi aplomb, Laura Bilic, Raluca Mara, Ingrid Robu, Ioan Mihai Cortea, Tudor Aaron Istodor, care, nu întâmplător, au fost şi laureaţiii Galei. Juriul, alcătuit din Felix Alexa (regizor), Sorin Crişan (critic), Florin Fieroiu (coregraf), Marius Manole (actor), Virginia Mirea (actriţă) şi-a făcut bine treaba, desemnându-i câştigători ai HOP-ului pe cei mai buni participanţi. Cea mai bună actriţă a fost declarată Laura Bilic, o ieşeancă (Universitatea de Arte “George Enescu”, promoţia 2007), având un umor special, care a încântat spectatorii cu un monolog din Michael Frayn, intitulat “Pete de cerneală, rostit expresiv, cu economie de mijloace, foarte “british”.Premiul “Maria Filotti” (acordat de prinţul Şerban Cantacuzino) i-a revenit Ralucăi Mara, foarte mobilă, de o remarcabilă plasticitate, interpretă inspirată a unui colaj din texte de Friedrich Nietzsche, sub denumirea de “Pasărea-Care-Nu-E sau Run it out!”. O cugetare a filosofului german: “ce folos că omul se trage din maimuţă, dacă maimuţa nu s-a retras definitv din el” suna „foarte la obiect”, pentru că  în sală se strecurase şi soiul acela imbecil de spectatori, cu reacţii grobiene, care au tulburat, de mai multe ori, manifestarea. În alte rînduri se râdea aiurea, tâmp (când era vorba despre tragedia lui Oedip, de incestul cu Iocasta, de exemplu), în fine, nu-i deloc simplu să te lupţi  cu un public ocazional, cu unul lipsit de educaţie, stricat de televiziuni, de emisiunile de divertisment stupide, de telenovele, de reality-show-uri cretine, vulgare. La care îşi dau obolul, din păcate, şi destui actori profesionişti care coboară nepermis de mult ştacheta şi orice self-respect, capotând în faţa lucrativului, a “renumeraţiei”, a vedetismului tabloidizat. Pentru a-şi face profesia cu adevărat, cu devotament, cu suflet şi credinţă, tinerilor actori le trebuie parcă mai mult “curagiu” (după cum zicea Maria Filotti) ca altădată, vremurile nefiind deloc prielnice culturii şi artelor. “Finantza” e atotstăpânitoare, cultul banilor face ravagii (la fel ca şi lipsa lor). Dar să ne întoarcem la norocoşii laureaţi ai Galei. Premiul “Ştefan Iordache” pentru cel mai bun actor a intrat în posesia lui Ioan-Mihai Cortea, un tânăr sigur pe el, cu o dicţie frumoasă, o prezenţă convingătoare, şi cu farmec masculin (a prezentat un fragment din “Alexis Zorba”). Tudor Aaron Istodor, cu monologul “Paharul”, după E. Bogosian, un actor mai experimentat, deja cunoscut din câteva spectacole importante, din Bucureşti, Sibiu, la care a colaborat cu regizori celebri, şi-a adjudecat Premiul “Sică Alexandrescu”. Ingrid Robu a luat un binemeritat premiu de popularitate, ea figurând, la modul ataşant, un clovn poznaş din “Fotografii cu clovni invizibili” de Val Butnaru.

Secţiunea grup a fost şi ea reprezentată destul de bine, de cinci spectacole, publicului plăcându-i “Eden” (reprezentaţie de limbaj corporal după Geneza din Biblie, în regia lui Ionuţ Caras şi Mara Opriş), iar juriului, pe bună dreptate, “Dincolo de umbre”, un spectacol de pantomimă, mânuire păpuşi şi blacklight, cu Ecaterina Ciofu, Ioana Iordache şi Dumitru Georgescu (absolvenţi de la Iaşi), autori şi ai scenariului. Bravo lor, au făcut o treabă frumoasă! Mie mi-au reţinut atenţia şi fetele din “Women in motion” (de Donald Margulies), Diana Cavallioti şi Andreea Vasile, cu un joc modern, „minimalist”, ironic. Le-am reţinut şi pe Adina Lazăr, Ana Maria Bălescu, Diana Buluga, de la secţiunea individual. După cum s-a discutat şi la colocviul final, unde s-au atins multe teme fierbinţi, la zi, privind condiţia actorului la început de carieră, şi nu numai, important pentru cei care au ales această meserie, actoria, este să nu uite că ea nu cunoaşte starea de confort. Aşadar, nu mai e de zis decât „curagiu şi înainte!”,  precum Maria Filotti, atât de cald, de sensibil evocată într-o mini-conferinţă  de Valentina Zaharia (ea deţine premiul cu numele actriţei, din ediţia precedentă a Galei), care a reamintit acest îndemn colegilor ei. Pentru că au mare nevoie de aşa ceva.

Carmen MIHALACHE

Nu poti comenta acest articol.

revista presei Romania Culturala