|
|||||
 |
„Am fost scriitor şi scriitorii sunt cu toţii orgolioşi, invidioşi, în orice caz eu sunt un asemenea scriitor. Dar nu mi-a trecut niciodată prin cap să mă măsor cu el – niciodată (…) Arta îmi provoacă invidie, la fel inteligenţa, dar cele ale inimii doar bucurie. Aşa că l-am şi socotit un prieten de-al meu, Citeste tot materialul Dostoievski şi Tolstoi Mici ironii şi remarci maliţioase au stârnit valul de plecări de la România literară. Revista-fanion a Uniunii Scriitorilor e altfel fără Gabriel Dimisianu, Constanţa Buzea, Adriana Bittel, Daniel-Cristea Enache, Pavel Şuşară, Tudorel Urian, Cristian Theodorescu; dar mai ales fără redactorul ei şef de atâta vreme, Alex. Ştefănescu. A pierdut, a câştigat publicaţia? Cei mai mulţi Citeste tot materialul Dezvăluirile „prea-fericitului” diarist Alex. Ştefănescu Oximoronică încă din titlu, lucrarea universitarului braşovean Adrian Lăcătuş, Modernitatea conservatoare. Aspecte ale culturii Europei Centrale, Editura Universităţii „Transilvania“, Braşov, 2009, îşi rezervă dreptul de a identifica şi de a explicita coexistenţa paradoxală a două atitudini antinomice, atât paratextual, cât şi în discursul propriu-zis. Căci studiul este, de fapt, un text argumentativ ce demonstrează că Citeste tot materialul Modernitatea central-europeană sub semnul oximoronului „Luna se străduieşte să lămurească Pământul că scenografia ei este la modă”; „Ne-am putea muta pe Lună. Acolo nu s-a descoperit încă noroiul”; „Luna îşi desăvârşeşte portretul în ochii singurătăţii”; „Luna trezeşte semnele de punctuaţie ale nopţii”; „Luna e voalul de argint al tăcerii”; „Cu aceleaşi descântece Luna adoarme Pământul şi răscoleşte Marea”. ***** Am Citeste tot materialul Poeme cu Lună şi Soare Aşteptată cu interes, lucrarea lui Andrei Terian, G. Călinescu. A cincea esenţă (Bucureşti, „Cartea românească”, 2009), s-a bucurat de o primire elogioasă meritată. Trebuie spus că entuziasmul acestui prim val în receptarea cărţii este pe deplin justificat, atât prin alegerea subiectului, cât mai ales prin modul magistral în care autorul ştie să răspundă întrebărilor şi Citeste tot materialul Andrei Terian şi despărţirea de călinescianism O bibliografie de cercetare a poeziei moderne, indiferent cât de actualizată şi amplă ar fi, trebuie să pornească de la „grile“ clasicizate, precum Structura liricii moderne (Hugo Friedrich), Despre poezie (Nicolae Manolescu), Conceptul modern de poezie (Matei Călinescu), considerate drept indicatori canonici ai modernităţii. O interogare atentă a acestor lucrări demonstrează că ultimele două se Citeste tot materialul Cristina POPESCU – Aisbergul poeziei moderne sau denunţarea canonului Nicolae Panaite este un editor cu iniţiativă, plin de bune intenţii şi un justiţiar în plan cultural. Indignat, deşi se exprimă cu o prudenţă elegantă, pentru că „o seamă de poeţi importanţi care au publicat volume reprezentative în perioada 1955 – 2005” au fost marginalizaţi sau uitaţi, iniţiază la editura pe care o conduce o Citeste tot materialul Vizită în cabinetul cu stampe Volumul de versuri „Estimp – sau tabloul periodic al sentimentelor” mi-a fost trimis de autor, poetul Ioan Suciu, după ce beneficiase deja de o cronică şi în revista „Convorbiri literare” din Iaşi, unde domnul Emilian Marcu nota: „Poezia lui Ioan Suciu este una cerebrală în care sentimentele sunt îndepărtate cu o anume ostentaţie încărcată de Citeste tot materialul O alchimie poetică Aproape că nu poţi vorbi despre poetul Gelu Vlaşin fără a menţiona că este iniţiatorul curentului deprimist. Puţini poeţi şi-au fundamentat creaţia pe baza unui manifest literar. Din câte am eu cunoştinţă, dintre poeţii contemporani, Gelu Vlaşin este singurul poet care şi-a exprimat crezul artistic şi sub formă eseistică, formulând o doctrină estetică. Din al Citeste tot materialul Gelu Vlaşin, omul decor, deprimist sau suprarealist? Afirmat iniţial ca poet, prin volume precum Fântâni carteziene, Arlechini la marginea câmpului, Poezii, Centura de castitate etc., Nichita Danilov şi-a câştigat deja un loc vizibil şi în proza ultimilor ani. Scepticismul criticilor care contestă capacitatea unei asemenea metamorfoze îşi găseşte un (nou) răspuns în Ambasadorul invizibil (Iaşi, Polirom, 2010), cel mai recent roman semnat Citeste tot materialul Nichita Danilov, ambasadorul neliniştilor |
direct la redacţie! 
Pentru informaţii suplimentare,
apasă aici!___________________ este difuzată prin reţeaua Pres Com. Pres Com Braşov, prin magazinele sale, difuzează revista în majoritatea zonelor ţării. • Revista Ateneu este distribuită în chioşcuri în ultima saptamână a fiecărei luni. Articolele şi ediţia în format pdf se publică pe site în a doua săptămână a lunii următoare • ___________________   Conexiuni cu Ştefan Radu ___________________  • • • • • • • • • • • |
|||
|
Copyright © 2010 Ateneu - All Rights Reserved |
|||||
Romania Culturala
Ce spun cititorii