|
|
Sunt extrem de puţini cei care au ştiinţa de a-şi propune volumele de antologii la vreme potrivită. În mod ciudat, Ioan Es. Pop chiar face figură aparte: pentru cine nu îl citeşte, ar putea să pară destul de bizare apariţiile unor volume precum „Podul”, „Acasă e mereu în altă parte”, „No exit” –
Citeste tot materialul Fantasmele Ieudului
Ediţia a doua a cărţii „Introducere în opera lui G. Bacovia”, apărută sub titlul „Ascunsul Bacovia” (Bistriţa, Ed. „Pergamon”, 2007), urmează traseul demonstrativ şi ideatic al apariţiei din 1979, cu un număr de pagini considerabil mărit, pagini care nu puteau să apară pe atunci, din considerente ideologice. Aşa se explică prezenţa aici a
Citeste tot materialul La o rescriere
[...] La sfîrşitul anilor ’50 (pînă în 1968), Bacăul era capitala uneia dintre regiunile cele mai dinamice economic. Într-un fel, faptul acesta a contribuit la receptarea lui Bacovia. Cum anume? În retorica unora dintre ziariştii locali (a celor mai şcoliţi dintre ei) şi, mai ales, în cea a scriitorilor care treceau pe aci,
Citeste tot materialul „Încetăţenirea” lui Bacovia
Am mai scris, (acum) intuiţia îmi spune că voi mai scrie despre Marcel Mureşeanu cu acelaşi fior prilejuit de o experienţă livrescă de calitate; cu toate că titlul comentariului de faţă, în parte metaforic, ar anunţa argumentarea unui discurs în zona categoriei tragicului, trecuta dimineaţă dezvoltă implicit atât însemnele unei noi apocalipse, cât
Citeste tot materialul Profetul fără dimineţi
De cum a văzut lumina zilei romanul lui Nichita Danilov „Ambasadorul invizibil” a şi fost diagnosticat de către criticii literari ca având ascendenţă stilistico-imagistică de sorginte slavă, fiind atins de puternice vibraţii gogoliene şi chiar bântuit de fantome bulgakoviene. Acest aspect nu este deranjant, din potrivă, poate fi privit drept măgulitor, eu, unul,
Citeste tot materialul Grandoarea haosului
Pretextul Alecsandri
Nedumerirea mea a pornit de la articolul Reflexul obişnuinţei calendaristice, din „Ateneu”, numărul 5 (501), mai 2011, unde profesorul Ioan Dănilă nota: „Noi înşine am considerat, în 1990, la centenarul trecerii în eternitate a scriitorului, că 1821 este anul naşterii şi aşa am gravat placa de marmură de pe zidul casei din
Citeste tot materialul Când e născut, de fapt, Vasile Alecsandri?
Am intuit că supratitlul „Zen” nu mă va încânta foarte tare; mai mult, l-am perceput ca pe ceva cu totul străin firii lui Cărtărescu, chiar dacă, la o bursă imaginară a semnificaţiilor ascunse, oricine ar putea forţa nota şi ar găsi explicaţii dintre cele mai generoase. Înclin să cred altceva: Mircea Cărtărescu ne
Citeste tot materialul Vocile dintre paliere: Cărtărescu III
Inevitabil, în contextul epocii în care trăim, se impune imperios necesitatea unor maeştri iniţiatici, a unor modele de înaltă spiritualitate, care să ne ghideze eforturile intelectuale, să ne îndrume spre atingerea desăvârşirii interioare. Evident, astfel de maeştri au existat, alţii au trăit în mijlocul nostru, neştiuţi de nimeni, iar descoperirea lor după decenii
Citeste tot materialul Iniţiere şi spiritualitate
Greaua moştenire eminesciană
Publicistica lui Mihai Eminescu a constituit dintotdeauna, aşa cum bine se ştie, un pretext pentru justificarea unor diverse atitudini ideologice, sociale, culturale sau politice. Revendicat, rând pe rând, de dreapta şi de stânga românească, stindard al unor orientări artistice antitetice, mitizat şi demitizat, hulit sau adulat, patriot sau antisemit, Eminescu a
Citeste tot materialul Publicistica lui Mihai Eminescu şi Mişcarea Legionară
O vastă antologie de versuri (560 pp.) semnată de Cassian Maria Spiridon poartă titlul Aries, care va să zică zodia Berbecului. Poezia lui având o strânsă legătură cu biograficul, se poate afla că autorul e născut în această zodie, care-i este originea familială, ce înălţime are – şi alte componente fizionomice, dar mai
Citeste tot materialul Cassian Maria Spiridon, între zodia Berbecului şi zodia nopţii
|

Conexiuni cu Ştefan Radu
___________________
|
Ce spun cititorii