|
|
Ediţia a doua a cărţii „Introducere în opera lui G. Bacovia”, apărută sub titlul „Ascunsul Bacovia” (Bistriţa, Ed. „Pergamon”, 2007), urmează traseul demonstrativ şi ideatic al apariţiei din 1979, cu un număr de pagini considerabil mărit, pagini care nu puteau să apară pe atunci, din considerente ideologice. Aşa se explică prezenţa aici a
Citeste tot materialul La o rescriere
[...] La sfîrşitul anilor ’50 (pînă în 1968), Bacăul era capitala uneia dintre regiunile cele mai dinamice economic. Într-un fel, faptul acesta a contribuit la receptarea lui Bacovia. Cum anume? În retorica unora dintre ziariştii locali (a celor mai şcoliţi dintre ei) şi, mai ales, în cea a scriitorilor care treceau pe aci,
Citeste tot materialul „Încetăţenirea” lui Bacovia
Începuturile
În urmă cu treizeci de ani, mai precis în 1980, criticul Ion Pop se pronunţa pozitiv asupra poeziei tânărului poet Ioan Moldovan (în vârstă atunci de doar 28 de ani), prefaţându-i în cuvinte alese volumul de debut, Viaţa fără nume: „Prima carte semnată Ioan Moldovan arată că autorul ei nu face parte dintre
Citeste tot materialul Mainimicul, între arta răbdării şi desăvârşirea nimicului
Cum gustul criticii a mers mai întotdeauna spre aprecierea prozatorilor viguroşi, cu suflu epic, a romancierilor capabili să creeze lumi ficţionale bine conturate şi personaje puternice, povestitorii au rămas, nu de puţine ori, undeva în fundalul istoriei literare. Este şi cazul lui Iacob Florea, autor al câtorva reuşite volume de proză scurtă, care
Citeste tot materialul Iacob Florea – Lucrurile pe care nu mi le spui
Am mai scris, (acum) intuiţia îmi spune că voi mai scrie despre Marcel Mureşeanu cu acelaşi fior prilejuit de o experienţă livrescă de calitate; cu toate că titlul comentariului de faţă, în parte metaforic, ar anunţa argumentarea unui discurs în zona categoriei tragicului, trecuta dimineaţă dezvoltă implicit atât însemnele unei noi apocalipse, cât
Citeste tot materialul Profetul fără dimineţi
Atunci când se gândesc la riscurile meseriei, oamenii se ghidează, în general, după specificul ocupaţiei proprii: doctorii se gândesc că riscă să se contamineze, poliţiştii se tem că vor fi răniţi sau omorâţi de infractori, zidarii că vor cădea pe schelă, şoferii că vor suferi un accident de circulaţie, oamenii de ştiinţă că
Citeste tot materialul Riscurile meseriei
Prin anii ’60, sub presiunea colectivizării, secretarul de partid al unei comune din geografia colinară de pe stânga Siretului primi ordin de la superiorul lui direct să ia aminte ce urmează în nota telefonică. Tovarăşul de la raion îi face cunoscut că trebuie să mobilizeze lumea la căminul cultural la ora cutare în
Citeste tot materialul Alte fragmente
Am intuit că supratitlul „Zen” nu mă va încânta foarte tare; mai mult, l-am perceput ca pe ceva cu totul străin firii lui Cărtărescu, chiar dacă, la o bursă imaginară a semnificaţiilor ascunse, oricine ar putea forţa nota şi ar găsi explicaţii dintre cele mai generoase. Înclin să cred altceva: Mircea Cărtărescu ne
Citeste tot materialul Vocile dintre paliere: Cărtărescu III
Ion Zubaşcu (1948 – 2011) a nutrit credinţa în vocaţia pentru eposul liric rapsodiat în sonuri vizionar-epopeice. El şi-a însuşit marile viziuni cosmogonice ale omenirii pentru a realiza o mai dreaptă înţelegere şi cinstire a celor ce ţin de neamul său şi pentru a preamări prin cântul raportat la mari întinderi temporale traversarea
Citeste tot materialul Omul indisponibil
Greaua moştenire eminesciană
Publicistica lui Mihai Eminescu a constituit dintotdeauna, aşa cum bine se ştie, un pretext pentru justificarea unor diverse atitudini ideologice, sociale, culturale sau politice. Revendicat, rând pe rând, de dreapta şi de stânga românească, stindard al unor orientări artistice antitetice, mitizat şi demitizat, hulit sau adulat, patriot sau antisemit, Eminescu a
Citeste tot materialul Publicistica lui Mihai Eminescu şi Mişcarea Legionară
|

Conexiuni cu Ştefan Radu
___________________
|
Ce spun cititorii