Poezia mergea pe jos la Târgul de Carte „Gaudeamus”

Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, ediţia a XVIII-a, s-a desfăşurat în perioada 23-27 noiembrie 2011, la Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti. GAUDEAMUS este un eveniment cultural specializat în expoziţia de carte. Aflându-ne printre vizitatori, am vrut să aflăm cum s-au pregătit şi ce aşteptări au avut câteva dintre edituri şi am discutat cu editori sau redactori  reprezentativi.

Claudia Fitcoschi, P.R. Polirom şi Cartea Românească: Rezultatele ediţiei de anul acesta a Târgului de Carte Gaudeamus sunt comparabile cu cele ale ediţiei din 2010. Dintre noutăţile lansate la acest târg amintim: „Matei Brunul”, de Lucian Dan Teodorovici, „Litera din scrisoarea misterioasă” (traducere de Antoaneta Ralian, prefaţă de Horia Roman-Patapievici), de Alex Leo Şerban, „Filmul surd în România mută”, de Cristian Tudor Popescu, „Istanbul”, de Orhan Pamuk, „Intriga matrimonială”, de Jeffrey Eugenides,  „Istoria creştinismului”, de Diarmaid MacCulloch. Printre noutăţile editurii Cartea Românească lansate la acest târg se numără: „Îngerul încălecat”, de Radu Aldulescu, „Ultimul canibal. Jurnal de antropolog”, de Hanna Bota, „Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminina interbelica”, de Bianca Burţa-Cernat, „Poema desnuda”, de Crista Bilciu (volumul câştigător al concursului de manuscrise al Uniunii Scriitorilor din România).

Gabriela Maaz, director de promovare la Editura Humanitas. Printre noutăţile Humanitas la Gaudeamus menţionăm următoarele titluri: două cărţi inedite de Emil Cioran, care n-au mai fost publicate până acum în România: „Îndreptar pătimaş II” şi volumul de eseuri „Despre Franţa”. Alte titluri foarte importante: Neagu Djuvara, „Răspuns criticilor mei şi neprietenilor lui Negru Vodă” [statisticile care s-au făcut la închiderea Târgului au plasat cartea lui Neagu Djuvara pe primul loc în preferinţele vizitatorilor - n.m.]; Dan C. Mihăilescu, „Oare chiar m-am întors de la Athos?”; Gabriel Liiceanu şi Gabriel Cercel, „Întâlnire în jurul unei palme Zen”, Radu Paraschivescu, „Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian”, Mircea Cărtărescu, „Mica trilogie”, Andrei Pleşu – „Faţă către faţă. Întâlniri şi portrete”. Din categoria traducerilor: „Jurnalul Annei Frank” (versiunea definitivă a jurnalului, tradusă pentru prima oară în România), Herta Müller – „Mereu aceeaşi nea şi mereu acelaşi neică”, Amos Oz – „Odihnă desăvârşită”, Ludmila Uliţkaia – „Daniel Stein, traducător”. Aflând că sunt poetă, doamna Gabriela Maaz îmi spune cu bucurie că Editura „Humanitas” publică mai multă poezie decât în anii anteriori şi este mândră de realizarea poetei Anca Mizumschi, care a primit Premiul ASB pe 2010 pentru volumul „Verso(u)ri”.

Însă poezia nu este iubită de toată lumea. La standul unei edituri mari, unul din directorii de promovare a exclamat ironic: „Poezia merge pe jos!”…. Mă îndoiesc că stimabilul a realizat că s-a exprimat chiar în acel moment într-o formă poetică…

Următoarele impresii aparţin reprezentanţilor a trei edituri care tipăresc destul de multă poezie, care elogiază poezia prin apariţii deosebite, deseori artistice. Editorii sau redactorii-şefi sunt poeţi moderni foarte apreciaţi în ţară de public şi de critică; în plus au vizibilitate internaţională. Ca atare, i-am rugat să îmi răspundă pe final la o întrebare specială, şi anume, la modul general, cum li s-a părut că a fost receptată poezia.

Robert Şerban, director editorial al Editurii Brumar : La Gaudeamus 2011 am avut peste 30 de titluri noi, de la poezie, proză, cărţi de publicistică, de eseistică cinematografică, până la albume de artă şi cărţi pentru copii. Hexachordos-ul lui Şerban Foarţă e o carte care iese din tipare, chiar şi din tiparele noastre, editură care a impus bibliofila pe piaţa de carte românească. Sunt între elegantele coperte îmbrăcate în pânză ale volumului de 600 de pagini cele şase inimi ale Bibliei: Psalmii, Ecleziastul, Cântarea Cântărilor, Iov, Psalmii lui Solomon, Odele. „Transcrierea” lui Foarţă e unică, e extraordinară! „Marfă reîncărcată” e un volum de poezie în… grup, care reuneşte poeme de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ, Dan Pleşa şi Bogdan O. Popescu. Cei cinci au publicat în urmă cu 15 ani, exact în aceeaşi formulă, volumul „Marfă”. Iată-i reîncărcaţi! Cartea de interviuri a Silviei Kerim, cu vedete ale culturii, de la actori, până la scriitori, intitulată „Amintirea… ultimul interviu” este una dintre cărţile cu o foarte bună vânzare. Cartea de poezie are clubul ei: poeţii, iubitele/iubiţii lor, câţiva din familie, o mână de fani şi o alta de prieteni. Mă bucur că apar edituri care publică volume de poezie, care îi ajută pe scriitorii tineri să treacă pragul în librării, nu doar din postura de cititori, ci şi ca autori. E o competiţie evidentă între editorii de poezie, care se străduiesc să găsească formule grafice cât mai rafinate, mai atrăgătoare, chiar şocante vizual, să descopere nume noi şi să le impună. E perfect că se întâmplă asta, că nu băltesc lucrurile. Poezia e vie, foarte vie, trăieşte!

Claudiu Komartin, redactor-şef Editura „Max Blecher”: Aş spune că, pentru o primă participare la un târg de carte, ne-am descurcat bine. Dacă în primele două zile nu am vândut decât vreo câteva cărţi, am avut surpriza ca, odată cu lansările volumelor pe care le-am tipărit recent, să avem o creştere cu totul neaşteptată a vânzărilor – e vorba îndeosebi despre volume de poezie, şi despre un roman, debutul lui Cosmin Cârciova, Voia. În plus, prezentarea neconvenţională a cărţii lui Răzvan Ţupa,  „poetic. cerul din delft”, cu un performance făcut de poet la locul faptei, a atras o sumedenie de oameni. Alte apariţii speciale: două debuturi excelente - Matei Hutopila, copci (poezie), Cosmin Cârciova, Voia (proză). Succes a avut, spre marea mea satisfacţie, şi antologia Colonia poetică, 15 poeţi suedezi contemporani în traducerea a 15 poeţi români, o carte pe care o recomand tuturor celor care nu ştiu ce se mai întâmplă astăzi în alte literaturi contemporane.

Pentru multe edituri, prezenţa la târg e o chestiune de imagine, îşi afirmă existenţa în spaţiul public. Pentru altele, cum sunt cele mici, precum Max Blecher, e o ocazie de întâlnire sau reîntâlnire cu oameni pasionaţi de literatură marginală, de literatura vie care se face astăzi sub ochii noştri. Chiar am avut impresia, aşa începători cum suntem, că autorii noştri sunt mult mai vii decât ai lor. Poezia a ocupat locul privilegiat al marginalităţii. Acel loc din care poţi să rămâi viu, să creezi neînregimentat, necompromis, să uimeşti, să surprinzi, să te arăţi aşa cum eşti, fără o clătită de smacuri care să-ţi acopere obrazul.

Cosmin Perţa, redactor-şef Editura Tracus Arte: Cert este că volumele editate de noi s-au cumpărat. Au fost căutate şi asta e mare lucru. Toate titlurile noastre le considerăm a fi piese de rezistenţă. Toţi autorii pe care i-am lansat au trecut de o selecţie valorică a noastră, toţi sunt, în opinia noastră, importanţi pentru cultura romană actuală.

S-au lansat multe cărţi de poezie, în târg au fost mulţi poeţi, s-a cumpărat şi s-a citit poezie. Nu mai cred în teoria cenuşăresei apropo de poezie, din contra, o văd îmburghezită pe această cenuşăreasă căreia deja i se dedică tot mai multe evenimente. E un trend bun, dar şi periculos, dacă nu suntem atenţi ne putem trezi peste noapte că poezia e pentru toată lumea şi nu este aşa.

Editura Tracus Arte a organizat duminică seara, pe 27 noiembrie, la „Club la scenă” (Teatrul Arca), o petrecere de final de târg, un eveniment artistic, „Seară de poezie şi muzică, poeţi publicaţi la Editura Tracus Arte”. Au citit poezie: Ruxandra Anton, Dumitru Bădiţa, Andrei Doşa, Mugur Grosu, V. Leac, Mirela Lungu, Angela Marinescu, Alina Pachiţanu, Lucian Perţa, Violeta Savu, Ionuţ Ştefănescu. Între lecturi, intermezzo, muzică de jazz cu Edi Neumann la clarinet şi saxofon. Cosmin Perţa a moderat acest reuşit spectacol poetic.

Violeta SAVU