ABONAMENTE
direct la redacţie!
Abonamente la Revista Ateneu Pentru informaţii suplimentare, apasă aici!
___________________

• • • • • • •


Cititorii
din judeţul Bacău
pot cumpăra
revista ATENEU
de la chioşcurile reţelei
"AVATAR"
şi de la redacţie.

• • • • • • •

• • • • • • •

Autoare şi cărţile lor

Pictoriţa Letiţia Oprişan este o artistă cu o personalitate puternică, policromă şi un om fermecător, cu o poftă de viaţă contagioasă. Este neobosită, lucrând încontinuu, astfel că, acum ceva timp, ne-a surprins trimiţându-ne la redacţie, pe lângă un admirabil album de grafică, două volume de versuri: „Dimineţile cu insomnii” şi „Treptele tăcerii”, ultima conţinând poezie şi pictură. Ambele cărţi au apărut la Editura „Coresi”, având o excelentă prezentare grafică. Aşadar, printre picturi, artista aşterne gânduri şi rânduri, ea mărturisind că versurile au venit de la sine în viaţa ei, încă din perioada copilăriei. Ele sunt un „preaplin al ecoului produs de viaţă în sufletul meu”, spune Letiţa Oprişan, precizând că nu se erijează „în poet”.

Poemele sunt scurte şi au o anumită stare de tensiune, exprimând temperamentul ardent al artistei, voinţa ei de a nu lăsa spiritul să lâncezească. În prefaţa la „Treptele tăcerii”, criticul Constantin Călin notează: „Poezia Letiţiei Oprişan are caracterele propriei sincerităţi: e confesivă, autobiografică şi, nu în ultimul rând, directă”. Un talent ambivalent, o artistă cu o viaţă interioară bogată, cu mult curaj intelectual şi energie creatoare, pentru care scrisul este o bucurie, sunt cuvintele de recomandare ale criticului, care însoţesc drumul cărţii spre cititor.

Prima carte de dramaturgie a colegei noastre Violeta Savu se numeşte „Ierburi otrăvite” şi a apărut la Editura „Limes” din Floreşti, Cluj, având o sugestivă copertă realizată de artista fotograf Mia Nazarie. Violeta a publicat până acum patru volume de poezie, între timp având şi o bogată activitate publicistică. Pasionată de artă în toate manifestările ei, de frumos sub toate formele, este o mare, neobosită cititoare, e cinefilă, e atrasă de teatru, are idei de spectacol, fiind, ocazional, şi performer, şi e îndrăgostită de pictură, de sculptură, având gusturi sigure, rafinate. În chip esenţial, rămâne poetă, filonul liric fiind uşor detectabil şi în scrisul ei dramatic. Cele patru piese din volumul ei recent apărut au o compoziţie foarte liberă (graniţele dintre genuri fiind foarte fluide în literatura actuală), sunt imaginative şi de inspiraţie preponderent livrescă. Una dintre acestea, „Clara şi Robert. Hârtie cu portative” (inspirată din viaţa compozitorului Robert Schumann şi a soţiei sale), a fost premiată la Concursul de Dramaturgie–Monodramă, organizat de Teatrul Municipal „Bacovia”. Celelalte se numesc „Menade”, „Iedera 14:41” şi „Ionuţ şi Johnny”. Textele sunt frumos scrise, pentru că Violeta Savu, care trăieşte sub fascinaţia cuvântului, aşază verbul, cu puterea lui de a crea lumi, în prim-plan, explorându-i expresivitatea, ambiguitatea.

Îi dorim Violetei şi şansa întâlnirii cu un regizor inspirat, care să-i urce piesele pe scenă, pentru că aici se petrece botezul unei scrieri dramatice.

Cea de-a doua carte a Anei Paraschivescu, cu un titlu frapant, „Între un coşmar şi o fotografie frumoasă”, îi este dedicată Norei Iuga, fiind, implicit, un exerciţiu de admiraţie pentru marea poetă, lucru rar în zilele noastre, puse mai curând pe demoliţie, pe vehementă negare. De fapt, ea consideră că acest volum, girat de Casa de Pariuri Literare, este adevăratul ei debut, despre care Nora Iuga scrie cu mare empatie, Ana apărându-i ca o poetă „grozavă, originală”. Mergând ea însăşi, dintotdeauna, alăturea cu drumul,Nora Iuga o prezintă cu generozitate pe autoare, care „bate cărările nemarcate” şi nu-şi trădează crezul artistic, luptându-se cu sine ca să învingă de fiecare dată, „fiindcă nu defilează cu învingătorii”. Pentru Ana Paraschivescu, poezia este jurnal existenţial, memoria ei. Pariem şi noi pe talentul tinerei poete şi îi aşteptăm cu încredere viitoarele cărţi.

Carmen MIHALACHE

Nu poti comenta acest articol.

revista presei Romania Culturala