Orizont 

nr. 4, aprilie 2012

Dacă e greu să alegi ce să citeşti mai întâi din revista „Orizont”, în caz că nu ai aşa mult timp s-o iei de la cap la coadă (pentru că merită), aş spune că Daniel Vighi cu „Uniforma hoinarului, a preotului, a pompierului” şi Horia-Roman Patapievici cu „Eminescu şi viziunea paradiziacă” sunt eseurile ce pot face un aperitiv apetisant, care să stârnească mai departe pofta de lectură şi să te întorci mai în faţă, la Cornel Ungureanu cu incitanta „Lectura a doua a cărţilor necesare”, la interviul, cu o idee esenţială, „să-i redăm individului demnitatea metafizică”, a filozofului Jean-Louis Vieillard-Baron… şi mai departe, deşi nimic nu e de ignorat, la Dumitru Crudu, care propune o scurtă proză.  

 

Familia

nr. 3, martie 2012

Revista condusă de Ioan Moldovan propune o anchetă (prin Traian Ştef) ce nu te poate lăsa rece, „Scriitorii români şi imperativul identităţii naţionale”… Răspund la ea Cornel Ungureanu şi Vasile Dan, cu promisiunea că în numerele următoare îşi vor spune şi alţi scriitori părerea. Dacă nu aş şti cât de anevoie răspund în ziua de azi oamenii la anchetele literare, aş zice că, poate, au considerat tema un pic desuetă. Să vedem ce va fi mai departe.

Centrul de greutate al revistei e însă aniversarea lui Ioan Moldovan, la şaizeci. Mulţi Ani, Maestre şi inspiraţie întru delectarea noastră.

Paul Vicinius e luat în colimatorul critic de… Ioan Groşan, care nu-ţi reţine entuziasmul ce glorifică poetul: cartea sa „va avea o influenţă de neignorat asupra viitoarelor promoţii lirice”, însă numai „dacă va fi bine difuzată”. Ar fi minunat să mai influenţeze ceva sau cineva pe altcineva în ziua de azi… chiar şi cu bună difuzare. Măcar citiţi să fim…

Alex Cistelecan, moştenitor al unui bun umor ardelenesc, lacanian şi de această dată, scrie despre: „Banii vorbesc. Postmoderniştii ascultă”.

 

Convorbiri literare

nr. 4, aprilie 2012

Revista ce ar putea trăi şi  numai din renume, e la fel de consistentă cum o ştim şi cu nr. 4 (196). Cassian Maria Spiridon continuă serialul „O iniţiere în politică…”. Interes nu poate să nu stârnească dialogul cu scriitorul tătar Şevket Yunus, care spune: „suntem pe cale de dispariţie ca popor”. Un semnal de alarmă, desigur, dar probabil se vor interesa mai puţini de chestiune decât o fac biologii şi comunitatea internaţională când e vorba de dispariţia unei specii… Apar în revistă nume grele, ca: Solomon Marcus, Virgil Nemoianu, Irina Mavrodin, Cornel Ungureanu… Nu lipsesc poezia, proza (D.R. Popescu şi Gh. Swartz), teatrul, actualitatea literară. Nota bene, Biblioteca revistei (acel pliant simpatic), e ocupată de poetul băcăuan Dan Petruşcă.   

 

Pro Saeculum

nr. 1 – 2, ianuarie – februarie 2012

 

Dela Focşani ne vine revista condusă de Mircea Dinutz, trimestrială (15 ian. – 1 mar.), o revistă de cultură, literatură şi artă, ce demonstrează că omul sfinţeşte locul. Ştiam că Focşaniul are ceva forţe literare, dar să faci o bună revistă nu-i chiar lesne. O bună confluenţă între nume cu greutate naţională şi zonală face ca Pro Saeculum să fie o revistă reprezentativă pentru Moldova şi nu numai. Propunerea de lectură e vastă, aş aminti între autori pe Mircea Dinutz, Liviu Ioan Stoiciu, Irina Mavrodin, Adrian Botez şi îl descoperim pe Varujan Vosganian (interviu): „Eu sunt focşănean şi mă mândresc cu acest lucru”.

 

Cronica

nr. 3, martie 2012 

Pe măsura setei de cunoaştere a lui Valeriu Stancu e şi revista Cronica. Număr de număr la fel de săţioasă şi enciclopedică.  De la doctrina anarhismului, prin Maior C.M. Sandovici, ce redactează un „act de acuzare” privind destinul Valorilor în perioada imediat postebelică şi până la poesis (Dorina Brânduşa Landen), sau de la „jurnal cu scriitori” la „ut pictura poesis”, găsim în revistă tot ce ar putea încânta un spirit nesăţios în curiozitatea lui culturală. 

Bucovina literară

nr. 3-4, martie – aprilie 2012

Multe eseuri bune în revista suceveană condusă de Constantin Arcu. Mircea A. Diaconu secltează pentru antologia poeziei româneşti pe Mariana Marin: „O fragilitate convertită în solemnitate tragică se proiectează cumva în afara eului, devenind un fel de dat al lumii”. Adrian Alui Gheorghe are în atenţie „o carte eveniment”: „Istorie, genocid, etnocid”, de Petru Ursache. Alt articol ce nu trebuie ratat este cel al lui Luca Piţu, „Mon culte du moi sur la commode”.

 

România literară 

18 mai 2012

În „Lanţul slăbiciunilor”, Nicolae Manolescu vorbeşte despre plagiat (ca fenomen al actualităţii est-europene), dar merge mai departe, la diplomele fără acoperire profesională şi atinge puncte sensibile ale societăţii româneşti: „triumful mediocrităţii” şi „degradarea exprimării şi scrierii în limba naţională”. „Nu există pentru mine bucurie mai mare decât să am în jurul meu oameni inteligenţi şi talentaţi”, afirmă Alex Ştefănescu în interviul acordat revistei (semnat de Irina Nechit).

Observator cultural

17-23 mai 2012

La Librăria Bastilia, Norman Manea s-a prezentat în faţa cititorilor pentru tradiţionalul interviu al revistei, consemnează Silvia Dumitrache. Discuţia a fost moderată de Carmen Muşat. Câteva dintre gândurile scriitorului sunt reproduse la finele articolului. Iată una: „E greu să judec România din maşină sau de la telefon. Mi se pare un amestec de marasm şi mahala. În orice caz, e o perioadă tulbure, dar speranţa există, mai ales în noua generaţie”.

„Sunt bolnav de nesemnificativ”, spune  Viorel Marineasa în interviul revistei.

Tribuna

16 – 31 mai 2012

Cum îi stă bine unei reviste culturale, găsim multe comentarii la cărţi recent editate. Şerban Foarţă declară că nu se dă în vânt după „perlele de biată incultură”. Motivul: „râsul prea facil” şi râsul „obligatoriu”. Marian Victor Buciu semnează eseul: „Onirismul lui L. Dimov şi diferenţa specifică”. Ion Vlad consemnează noua sa lectură din Henry Miller. 

Teodor Tanco oferă un nou episod despre „Spălarea unor dosare securiste”, de data aceasta cu un „Marginal la Studiul de caz Bartolomeu Anania”.

Vatra

nr. 3-4 2012

În centrul atenţiei se află părintele cardinal Tomáš Špidlik. Evocat de Al. Cistelecan: „de  o transparenţă şi de o sinceritate consecventă atât de imediate încât cred că toată lumea care l-a văzut vreme de cinci-zece minute se poate lăuda că l-a cunoscut”. Un „dosar” ce merită să fie citit.

Ex Ponto

nr. 1 (34), ianuarie – martie 2012

Frumoasa revistă constănţeană debutează cu un editorial de Liviu Grăsoiu, „Eminescu din inima mea”. Cum e anul Caragiale, Ovidiu Dunăreanu, împătimit al bibliotecilor, merge pe urmele marelui dramaturg… „Caragiale la Conrtanţa”. Între poeţi, redescoperim, printr-un grupaj semnificativ, pe Arthur Porumboiu, poetul de curând trecut în nefiinţă. Cum Ex Ponto îşi sfinţeşte locul, descoperim în ea eseuri şi alte articole ce ţin de spaţiul dobrogean… dar şi „metatextul”, privind cultura naţională.

Cronica veche

nr. 4 (15), aprilie 2012

Nicolae Turtureanu „convorbeşte” cu Nichita Danilov: „Între mine şi ceilalţi s-a aflat întotdeauna o fâşie arată”, mărturiseşte poetul. Ancheta „Violenţa” nu poate fi trecută cu vederea. Semnatari: Adrian Neculau, Traian D. Lazăr, Gerard Stan (cu titlul: „violenţa ca parfum al neantului”), Alin Gherghel. Din ea se vede, pentru cine nu vedea, că violenţa e pe plaiul mioritic la ea acasă. Despre Nicolae Titulescu scrie Cristian Sandache. O bună pagină de poezie semnează Dan Bogdan Hanu.     

Ars longa, supliment al revistei, e şi el o frumoasă surpriză.