ABONAMENTE
direct la redacţie!
Abonamente la Revista Ateneu Pentru informaţii suplimentare, apasă aici!
___________________

• • • • • • •


Cititorii
din judeţul Bacău
pot cumpăra
revista ATENEU
de la chioşcurile reţelei
"AVATAR"
şi de la redacţie.

• • • • • • •

• • • • • • •

Complexul Macedonski

Premisa cărţii semnate de Nicolae Oprea, „Poetul trivalent“ (Bucureşti, Ed. Tracus Arte, 2011), confirmată şi de exegeze anterioare axate pe subiectul respectiv, este că poetica lui Alexandru Macedonski se defineşte prin coabitarea nedisonantă a diverse formule adoptate în diferite etape ale creaţiei. Catalogarea scriitorului luat în discuţie în clasa unei singure formule estetice

Citeste tot materialul Complexul Macedonski

„Filosofia” lui I. L. Caragiale

Nu cred că I. L. Caragiale este filosof prin ceea ce a scris, dacă ne raportăm, cum e firesc, la canoanele care stabilesc ce este sau cel puţin ce poate fi, după tradiţie, filosofia. De fapt, nici după înţelesul obişnuit al cuvântului, nici după cel „tehnic”, sugerat mai sus, nu cred sa fie

Citeste tot materialul „Filosofia” lui I. L. Caragiale

Cioran – jeturi mistice în oglindă

„Strălucita biografie atipică” cu titlu de bazar, Cioran. Ejaculări mistice, a tânărului jurnalist francez Stéphane Barsacq (apărută în 2011, la Éditions du Seuil) este un eseu biografic în parte eşuat în intenţia de a relaţiona trecutul politic interbelic şi cărţile româneşti ale filosofului din Cartierul Latin. Barsacq îşi propune să demonstreze gândirea profund

Citeste tot materialul Cioran – jeturi mistice în oglindă

Un poet pe nedrept uitat

Afirmat încă de la începutul anilor 60 în Cenaclurile „Magda Isanos” şi „Nicole Labiş”, George Almosnino este un poet care face parte din grupul oniricilor alături de Vintilă Ivanceanu, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Mihai Teclu, Nora Iuga, Valeriu Oişteanu, Leonid Dimov. Atras spre o lirică intimistă, el nu se va lăsa dominat de

Citeste tot materialul Un poet pe nedrept uitat

A scrie cu propriu suflet: Bianca Burţa-Cernat

Lucrat în sepia, chipul Biancăi Burţa-Cernat de pe coperta interioară a volumului Fotografie de grup cu scriitoare uitate: proza feminină interbelică (Bucureşti, „Cartea românescă”, 2011) ar fi putut fi integrat organic fotografiei de pe prima copertă, dezvăluind o surprinzătoarea identificare între autoare şi „personajele” cărţii ei. Potrivirea nu se rezumă la această suprapunere,

Citeste tot materialul A scrie cu propriu suflet: Bianca Burţa-Cernat

Franţa – Hegemonie sau declin?

Lucian Boia este un cunoscut istoric contemporan, care ne-a obişnuit în ultimele două decenii cu lucrări insolite, ce au dat naştere la controverse şi dispute îndârjite în mass-media românească. Multe dintre cărţile sale, Lucian Boia le scrie în franceză, sunt publicate la Paris, apoi sunt traduse în româneşte, de predilecţie la Ed. Humanitas.

Citeste tot materialul Franţa – Hegemonie sau declin?

Pink Floyd sau fals raport despre Diamantul Negru

Pe 10 mai 2011 site-ul celor de la Pink Floyd părea să reintre în funcţiune cu adevărat. Deşi până atunci avea din păcate doar imaginea unui teritoriu virtual aflat în continuă construcţie, repet, pe 10 mai 2011, o mulţine de fani din toată lumea au avut motive de bucurie. Oficial, staff-ul EMI s-a

Citeste tot materialul Pink Floyd sau fals raport despre Diamantul Negru

Tectonica istorieişi criticii literare

Dan Mănucă lansează în prefaţa sa la volumul colectiv „Concepte în mişcare. Studii despre stadiul actual al criticii şi istoriei literare româneşti“ (Ed. Academiei Române, 2010; coordonare şi îngrijire de Ofelia Ichim şi Şerban Axinte) datele problemei, referindu-se la stadiului actual al criticii şi istoriei noastre literare, la faptul că aceste două concepte

Citeste tot materialul Tectonica istorieişi criticii literare

Spre o biografie alternativă a literaturii

Tot mai des auzim discutându-se despre marea literatură a refuzaţilor (postcolonialism, homosexualitate, literaturi naţionale necunoscute), tot aici intervenind şi unele valori paralele, cele ale refuzatelor. Într-o epocă a Resentimentului, în formula lui Harold Bloom, pana feminină îşi regândeşte scriitura şi pune altfel accentele, unele ignorate sau neînţelese de canonul patriarhal receptat după crucialul

Citeste tot materialul Spre o biografie alternativă a literaturii

Gabriel Liiceanu şi „complexele” culturii române

Ideea unei astfel de formulări mi-a răsărit cu tristeţe în minte după ce am urmărit la televizor interviul realizat de Gabriel Liiceanu, la Ateneul Român, cu scriitorul israelian Amos Oz, care, dacă nu mă înşel, este sau a fost locuitor al oraşului Arad din Israel. În acea seară de sfârşit de februarie 2012,

Citeste tot materialul Gabriel Liiceanu şi „complexele” culturii române

revista presei Romania Culturala